Probabil ca atunci cand o sa fiu destul de convins sa fac un copil, o sa-mi dau seama ca nu o sa ma ierte niciodata pentru faptul ca l-am blestemat sa se nasca in Romania. Sau mai rau, ca o sa-l supun tuturor tampeniilor de care sunt atrasi copii din ziua de azi. Intrebarea ar fi “cum ar trebui sa decurga relatia normala dintre un copil normal si niste parinti la fel de normali?”. Raspunsul e foarte simplu. Il iei de gat, ii pui un ghiozdan in spate, ii dai in scarba niste bani si il trimiti in excursie la munte. Iar peste 2 zile te pregatesti serios sa faci infarct cand primesti urmatoarea scrisoare de la el:

Dragă mami şi tati,

Ghidul nostru ne-a spus să scriem acasă, că poate aţi văzut la televizor inundaţia şi sunteţi îngrijoraţi. Suntem bine. Apa a luat doar un cort şi doi saci de dormit. Din fericire, nimeni nu s-a înecat pentru că eram toţi pe munte şi îl căutam pe Cristi. A, da, sun-o pe mama lui Cristi şi spune-i că totul e bine. Cristi nu poate scrie pentru că şi-a rupt mâna. Am mers şi eu cu unul dintre jeep-urile Salvamont. A fost super. Nu l-am fi găsit niciodată în întunericul acela dacă nu fulgera. Ghidul nostru, Victor, s-a enervat foarte tare pe Cristi pentru că a plecat fără să spună nimănui. Cristi zice că i-a spus, dar era în timpul incendiului, aşa că probabil n-a auzit. Ştiai că dacă pui benzină pe foc, canistra o să explodeze? Lemnul ud nu ardea, dar unul dintre corturi, da. Şi hainele noastre la fel. Dănuţ o să arate ciudat până îi creşte părul la loc. Ne întoarcem acasă sâmbătă, dacă Victor reuşeşte să repare maşina. Nu a fost vina lui. Frânele mergeau bine când am plecat. Victor spune că, la o maşină atât de veche, ceva se strică mereu. Probabil de asta nu are asigurare. Mie mi se pare o maşină mişto. Nu se supără dacă i-o murdărim, iar când e cald ne lasă să stăm pe capotă, ca să ne mai răcorim. Asta pentru că se face destul de cald cu 13 oameni într-o maşină. Ne-a lăsat să stăm şi în portbagaj. Până l-a oprit un poliţist. Ghidul nostru e mişto. Îl învaţă pe Tudorel să conducă maşina pe drumurile de munte, unde nu e trafic. Tot ce vedem pe aici sunt camioane cu buşteni. Dimineaţa asta, toţi tipii săreau în lac de pe stânci. Pe mine nu m-a lăsat, pentru ca nu ştiu să înot, iar Cristi avea mâna ruptă, aşa că ne-a lăsat să mergem cu barca. A fost super. Se pot vedea sub apă copacii rupţi de inundaţie. Victor nu e un scorţos ca ceilalţi ghizi pe care îi ştiu. Ne-a lăsat să mergem fără veste de salvare. Trebuie să petreacă mult timp lucrând la maşină, aşa că încercăm să nu-i facem probleme. Ghici ce! Am primit toţi insigne pentru că am trecut cursul de prim ajutor. Când Dănuţ şi-a tăiat mâna cu toporul, am învăţat să coasem vene. Marius şi eu am vomitat, dar ghidul nostru zice că era de la puiul stricat. Ne-a mai spus că mâncarea din închisoare era şi mai rea. Mă bucur că a ieşit de acolo. Zice că acum a învatat cum să facă lucrurile cum trebuie. Apropo, ce e un pedofil? Trebuie să plec acum. Mergem în oraş să ne trimitem scrisorile şi să cumpărăm vaselină. Nu vă faceţi griji. Suntem bine.

Cu dragoste,
Mihai