Lacrimi acide imi cresteaza obrazul in miez de noapte… Trebuia sa fie o zi fericita, de sarbatoare. Am luat CID-ul cu “maretzul” reincarnat! Am luat 5-ul de aur! Dar se pare ca e de aur numai in viziunea mea, a omului dinauntrul sistemului bolnav numit Politehnica. Din viziunea “obiectiva” a omului din afara, a parintelui ingrijorat, 5-ul reprezinta doar o decadere, o delasare si nasterea intrebarii “existentiale”: “Ceilalti cum au putut sa ia mai mult?” Urmeaza argumentari, demonstratii etc. menite sa dovedeasca faptul ca notele nu sunt relevante pentru gradul de cunostiinte ale studentului. Chiar deloc! Eu una trecusem demult peste aceasta frustrare. Eu vroiam doar sa ma bucur in aceasta zi, pentru ca am reusit un 5 curat (la o materie predata cu curu’ de un nebun ce se crede fiinta divina reincarnata pentru a mia oara) pe meritele mele, fara vreun siretlic, fara copiat, fara aflat subiecte din alte parti, fara pupincurism. Nu ma mai interesa cum au reusit altii sa ia mai mult. Conta doar nota mea. Dar nu sunt lasata sa ma bucur. De ce as bea eu 2-3 beri in cinstea evenimentului cand mai bine beau pepsi la cina in familie, alaturi de mutrele lungi ale parintilor care nu inteleg. Pur si simplu ei nu pot sa conceapa jungla dinauntru. O jungla in care primul lucru cu care esti invatat este ca “nimic nu trebuie sa te mire pe lumea asta”.

Esti nevoit sa refuzi oferte generoase de munca din cauza nenorocitei de facultati si al programului de prezenta obligatorie la laboratoare/seminarii/unele cursuri etc, in timp ce altii (voi cei ce cititi aceste randuri… ferice de cei ca voi) isi permit lejer sa-si construiasca incet si sigur o cariera inca din timpul studentiei. Asta te deprima si mai tare. Si tot ce ai vrea, avand in vedere multiplele inghitituri in sec de care ai parte, este sa ai parte de sprijin din partea familiei. Sa stii ca ei te inteleg…

Lacrimi amare imi brazdeaza fatza. Nu mai vorbiti de sinucidere, va rog frumos! Habar n-aveti ce inseamna deznadejdea, disperarea si depresia… nebunia adevarata. Mi-e o sila acuta de toti cei care se plang in facultati din cadrul ASE, Universitate…

“Vrei sa dormi si dormi
Nici ca-ti imaginezi
Vrei sa dormi si dormi
Tu nu poti sa visezi
Vrei sa dormi si dormi
Doar perna ta o vezi
Vrei sa dormi si dormi
Si nici ca vrei sa-i crezi”

(Iris - Somn bizar)